Obicei cu dată fixă, practicat la 1 februarie, este întâlnit ăn Dolj în localități ca: Segarcea, Galicea Marea, Cerăt etc.. În zona Olteniei, Triful este identificat prin Sfântul Trifon si este considerat patronul spiritual al viilor, de aceea se sărbătorește acolo unde există suprafețe mari cultivate cu viță de vie, în special la Segarcea. Din timpuri străvechi, locuitorii se strângeau în dimineața acestei zile cu căruțele cu cai, cu ploștile cu vin, cu mâncare și, în mare alai, se deplasau în „plaiul viilor“ unde preotul făcea o sfeștanie, stropind astfel cu agheasmă de la Bobotează viile și pomii fructiferi. Slujba oficială avea un caracter de invocare a ajutorului divin în lupta contra dăunătorilor, dar și de fertilizare pentru noul an agrar: „Stăpâne, caută în sfânt lăcașul Tău spre agonisita aceasta și binecuvîntează spre viile acestea ale Segarcei, ferește-le de toată fermecătura vrajei, de toată răutatea, de ispita vicleană și uneltirea oamenilor răi și dă viei acesteia roade la vreme plină de binecuvântarea Ta și depărtează de la ea toată fiara și sălbăticiunea, și viermele, musca, seceta, rugina, arșița și vânturile care aduc stricăciune. Doamne miluiește! Se binecuvântează viile acestea, holdele acestea cu această apă sfintită, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!“. Rugăciunea se spunea de trei ori și, în același timp, cu busuioc muiat în apă sfintită se stropeau viile către toate punctele cardinale. Ritualul se încheia cu un ospăt îmbelșugat, semn al abundenței, stropit cu vin de calitate, semn al rodului viei pentru anul care începea.