Obicei cu dată fixă, Iordănitul este practicat în zorii zilei de 7 ianuarie, în aproape toate satele (mersul cu Sf. Ion), la care participă copii, tineri neînsurați, (după ce se însoară trec la păzitul fântânilor); în unele sate, mai nou, merg cu iordănitul și fetele (pentru a câștiga un ban).

Se merge cu un vas cu apă sfințită la biserică în ziua de Bobotează și cu un buchet de busuioc uscat sau cu apă curată luatã din fântânile păzite noaptea, în satele din sudul județului Dolj, pe la rude, pe la cei care portă numele Ion sau Ioana, sau chiar la fiecare familie de pe uliță și urează „La anul și la mulți ani! Să trăiască Sf. Ion!“. Mai strigã: „Ura! Trăiascã Sf. Ion! Ura!“, toarnă apă în mâinile gazdelor ca să se spele cu ea sau le stropesc cu busuiocul, primind pentru aceasta bani, băutură, dulciuri. Uneori stropesc si animalele cu busuiocul înmuiat în apă.

Tot cu apă sfinţită şi busuioc, copiii şi tinerii vor merge prin sate a doua zi, la Sf. Ioan, cu „Iordănitul”. Merg la fiecare casă şi stropind de câte trei ori pe fiecare membru al familiei, pentru a-l „curăţi”,urează sănătate şi „La mulţi ani!” tuturor, primind în dar dulciuri, vin, cârnaţi şi bani.

În comuna Ghindeni, se desfăşoară la Bobotează şi la Sf. Ion nişte obiceiuri cu totul diferite: în ziua de Bobotează, după sfinţirea agheasmei mari, tineri îmbrăcaţi în costume populare, cu ciomege frumos împodobite, cu o găleată cu apă amestecată cu agheasmă mare şi cu un smoc de busuioc, însoţiţi de lăutari, merg din casă în casă şi îi stropesc pe localnici cu agheasmă, apoi joacă câte o horă în fiecare curte, primind pentru acest lucru vin şi bani. A doua zi, pe 7 ianuarie, aceeaşi tineri merg doar la fetele de măritat, le iordănesc şi le invită la hora satului. În horă se joacă o pâine, un cârnaț şi o sticlă cu vin, pe care le dau apoi vătafului. Seara se face o horă mare în sat, iar în timpul jocului cei prinşi în horă primesc pâinea, cârnaţii fripţi şi vinul fiert.