S-a născut în 1922 si a învătat patru clase primare. Toată viata a muncit ca agricultor în sat. Pe aceste meleaguri, unde încă nu ajunseseră asfaltul și nici facilitătile vietii moderne, oamenii trăiau în izolare si păstrau tradițiile străvechi. Într-un cadru pitoresc arhaic, unic în zonă, țăranii, încălțați în opinci, mai foloseau plugul tras de boi, secera și grapa străbunilor. Iarna, când nu era de lucru la câmp si când se tăiau porcii, nea Ion făcea opinci pentru familia sa și pentru cine-l mai solicita. A învățat să facă opinci pe la 8 ani, de la bătrânii satului. De la nea Cârceag avem și „reteta“ de confecționare a opincilor: „Se taie porcul, se jupoaie de piele, care se pune cu sare, întinsă la vânt. După ce se usucă, se rade de păr cu o bucată de geam, apoi se taie după forme și se dau găuri cu poticala; nojițele se fac tot din curea de porc. Pe picior se pun scroboji (obiele) din piele de vițel, miel, dimie sau pânză groasă, ca să țină de cald. Acum se fac ciorapi groși din lână.“ Despre opincă, meșterul spunea mereu că e bună și la muncă și la joc. Între clienții săi permanenți erau și călușarii din Pietroaia.