Marian Ghiță, din comuna Diosti, e cunoscut sub numele de Marian al lu’ Ristică, pentru că Ristică, bunicul său, era un mare frânghier. Povestea că la poarta bunicului său căruțele, care veneau de la Celaru, Ghizdăvești, Apele Vii, stăteau la rând pentru ca meșterul Ristică să le execute comenzile. Făcea căpestre, guri de ham, frânghii, hățuri, piedici. După mulți ani, Marian a coborât din pod dispozitivul de răsucit al bunicului, l-a modificat, ca să meargă pe patru rânduri odată, și a început să facă el frânghii, căpestre, hățuri… pentru că în sat erau mulți cai și doar el mai știa ce făcea bunicul Ristică.
Alături de el și-a luat copiii (Petrică, de 12 ani, si Aristica, de 11 ani), care să ducă mai departe tradiția acestui străvechi meșteșug.