Sărbătoare cu dată mobilă, joia din Săptămâna Patimilor este cunoscută în popor sub numele de Joimari. Se crede că în noaptea de Joimari se deschid mormintele, cerul, uşile Raiului şi Iadului, iar sufletele morţilor se întorc pe pământ, unde rămân printre cei vii până la Rusalii. Pentru sufletele venite din tărâmul celălalt, când încă este frig pe pământ, se aprind focuri simbolice în cimitire, pentru încălzirea lor. Spre deosebire de focul purificator de la Lăsata Secului (făcut din uscături şi gunoaie), focul de Joimari se face cu boji uscaţi şi lemne curate, rupte cu mâna (neatinse de fier).

Obiceiul este păstrat în comuna Argetoaia, în satul Salcia şi în comuna Melineşti, satul Ohaba unde, seara, femeile îşi pregătesc lemnele de foc, colacii şi ulcica cu tămâie şi, până în ziuă, aprind focurile în curţi. Apoi pleacă în cimitir unde aprind focuri la morminte și bocesc. La Ostroveni se împart colaci şi colivă pentru pomenirea morţilor, iar seara, pe malul apei, se sapă gropiţe care se umplu cu apă, pentru morţi. Se aprind lumânări lipite în trochiţe şi li se dă drumul pe apă; la Orodel se afumă casa cu cârpă aprinsă pentru alungarea spiritelor malefice ale Joimăriţelor şi se fac focuri în cele patru colţuri ale curţii; la Boureni, focul se face cu lemn de alun, corn sau jugastru şi se crede că, în noaptea de Joimari, se arată Sfintele, care altădată umblau pe pământ ajutându-i pe nevoiaşi.