Categoria: obiceiuri cu dată mobilă (în raport cu Rusaliile)
Data desfăşurării: în Duminica Rusaliilor
Actanţi: cete de căluşari din Dolj si din alte zone unde se mai performează acest dans ritualic
Întrupat prin sorgintea autentică şi curată a geniului popular transmis şi îmbrăcat în haina pură a tradiţiilor, împodobit cu adăugirile generaţiilor, Căluşul şi-a dăltuit locaş trainic în cultura noastră, devenind emblemă a identităţii culturale a românilor fiind declarat de către UNESCO: Patrimoniu cultural universal.
De ani buni, la Craiova s-a organizat „Alaiul Căluşului Oltenesc”, expresie a împlinirii unei datorii sacre pentru valorificarea acestui monument arhaic al culturii populare, pentru menţinerea şi revigorarea lui.
În fiecare an, în Duminica Rusaliilor, cete de căluşari din Dolj, dar şi din alte judeţe ale ţării unde se mai performează Căluşul, însotite de clinchete de clopoţei şi strigătul inconfundabil de „hălăişa” fac dovada măiestriei dansului lor ritualic, oferind pelin şi sănătate spectatorilor întâlniţi pe străzile Craiovei şi, apoi, pe aleile Parcului „Nicolae Romanescu unde se finalizează întâlnirea acestor purtători de ritmuri arhaice cu craiovenii.
La manifestările de la Craiova este selectată şi ceata de căluşari doljeni care să reprezinte judeţul nostru la marele Festival al Căluşului Românesc de la Caracal, acolo unde au fost remarcate, ediţii la rând, cete de căluşari precum cea de la Pietroaia, comuna Sopot sau ceata de la Giurgiţa, al cărui vătaf, Nicolae Veleanu, în vârsta de 89 de ani, a şi fost declarat de către Ministrul Culturii „Tezaur Uman Viu” .
Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.
An de an, în săptămâna Rusaliilor, județul Dolj trăiește din plin bucuria tradiționalei întâlniri a cetelor de călușari prin satele sale, dar şi la oraș unde, pe străzi, în piețe şi târguri, călușarii însoțiți de clinchete de clopoței şi strigătul inconfundabil de „hălăişa”, împart pelin şi voie bună, dar şi speranța că răul ne va ocoli în toate. Cete de călușari din zone unde Călușul mai trăiește încă, aduc ritmurile arhaice ale acestui dans pe străzile Craiovei și în parcuri, în Alaiul Căluşului Oltenesc. Tot acum este selectată și ceata de călușari din Dolj care să reprezinte județul la cel mai mare Festival al Căluşului Românesc de la Caracal, unde cetele din Dolj au obținut de fiecare dată performanțe (Călușarii din Pietroaia – comuna Sopot, Călușarii din Giurgița, etc.).
Alaiul Călușului Oltenesc a adus în fața publicului craiovean următoarele cete de călușari din județul Dolj dar și din alte județe ale țării:
– Ceata de călușari din Sopot – Pietroaia, Dolj
– Ceata de călușari din Goiești, Dolj
– Ceata de călușari din Dăbuleni, Dolj
– Două cete de călușari din Giurgița, Dolj
– Ceata de călușari din – Coțofenii din Dos (sat Mihăița și sat Potmelțu), Dolj
– Ceata de călușari din Leșile, Dolj
– Ceata de călușari din Ciupercenii Noi, Dolj
– Ceata de călușari din Melinești, Dolj
– Ceata de călușari din Pielești, Dolj
– Ceata de călușari de la Liceul „Henri Coandă” din Craiova, Dolj (copii)
– Ceata de călușari din Basarabi – Calafat, Dolj (copii)
– Ceata de călușari din Podari, Dolj (copii)
– Ceata de călușari – Ansamblul „Măgura” Codlea, Brașov
– Ceata de călușari – Ansamblul „Romanați” Caracal, Olt
– Ceata de călușari din Dobrun, Olt
– Ceata de călușari din Sârbii-Măgura, Olt
– Ceata de călușari din Rășinari, Sibiu
– Ceata de călușari din Conțești, Teleorman
– Ceata de călușari – Ansamblul „Doina Oltului”, Călimănești, Vâlcea
– Ceata de călușari din Frâncești, Vâlcea
